Analiza a fost elaborară de Drd. Rareș Bișag (Romanian Space Initiative) și Drd. Andrei-Nicolae Popa (Centrul AGORA pentru Democrație), sub editarea lui Constantin-Alexandru Manda (Centrul AGORA pentru Democrație), și a fost prezentat la masa rotundă Politici Publice pentru România Spațială, organizată la Palatul Parlamentului pe 1 aprilie 2026.
România este stat membru al Agenției Spațiale Europene din 2011, dar nu are nici strategie națională spațială, nici lege a spațiului, iar plata contribuțiilor la bugetul ESA este sistematic amânată, dreptul de vot fiind suspendat de două ori în ultimii cinci ani. Într-un context în care economia spațială globală a depășit 613 miliarde de dolari și se îndreaptă spre 1.800 de miliarde până în 2035, acest white paper oferă prima radiografie completă a sectorului spațial românesc, identificând cinci blocaje structurale: fragmentarea instituțională între cel puțin opt entități publice, vidul legislativ total, subfinanțarea cronică, absența unui program național integrat și lipsa unei culturi publice a spațiului.
Documentul arată că, în timp ce Polonia și-a cvadruplat contribuția la ESA, iar Ungaria și Italia investesc sute de milioane în misiuni spațiale și constelații satelitare, România și-a redus participarea cu 35,5% la ultima ministerială ESA — singura țară din regiune care a mers în direcție opusă. Paradoxal, ecosistemul industrial există: 127 de entități au participat la contracte ESA, iar prima misiune condusă de un prim-contractor românesc (CyberCUBE, GMV România) este deja în desfășurare.
White paper-ul propune șase direcții prioritare de reformă:
- adoptarea unei Legi a Spațiului care să reglementeze autorizarea și supravegherea activităților orbitale;
- transformarea ROSA într-o autoritate autonomă sub control parlamentar;
- creșterea contribuției la ESA și crearea unui program național cu linie bugetară dedicată;
- integrarea dimensiunii de apărare și utilizare duală, inclusiv valorificarea poligonului de la Capu Midia;
- lansarea unui program de diplomație spațială cu obiectivul explicit al trimiterii unui al doilea astronaut român în spațiu;
- construirea unei culturi spațiale prin educație, comunicare publică și brandul „România Spațială”.